Vopseaua termoizolantă și tencuiala termoizolantă nu pot înlocui un termosistem, pentru că rezistența termică a oricărui strat crește odată cu grosimea lui. O peliculă de vopsea de sub un milimetru izolează de peste o sută de ori mai slab decât 10 cm de polistiren sau de vată minerală. Tencuiala termoizolantă, aplicată în 2–5 cm, are un efect măsurabil, dar modest, și își găsește locul în câteva situații precise.
Cum se calculează cât izolează un strat de material?
Rezistența termică a unui strat se calculează împărțind grosimea lui, în metri, la conductivitatea termică a materialului: R = d ÷ λ. Pentru 10 cm de polistiren expandat cu λ = 0,038 W/mK rezultă 0,10 ÷ 0,038 ≈ 2,6 m²K/W. Cu cât R este mai mare, cu atât stratul oprește mai bine căldura. Formula arată că un material bun, dar foarte subțire, izolează puțin, iar aceeași logică stă la baza recomandărilor despre grosimea unui termosistem.
Cât izolează vopseaua termoizolantă?
Un strat de vopsea termoizolantă de 0,5 mm are o rezistență termică de aproximativ 0,01 m²K/W, practic neglijabilă. Calculul, făcut cu o conductivitate favorabilă de 0,05 W/mK, este 0,0005 ÷ 0,05 = 0,01. Pentru a egala 10 cm de polistiren, aceeași vopsea ar trebui aplicată într-un strat de aproximativ 13 cm (2,6 × 0,05 = 0,13 m).
| Material | Grosime uzuală | Conductivitate λ (W/mK) | Rezistență termică R (m²K/W) |
|---|---|---|---|
| Vopsea termoizolantă | 0,5–1 mm | 0,05 (ipoteză favorabilă) | 0,01–0,02 |
| Tencuială obișnuită de var-ciment | 2 cm | 0,7–0,9 | 0,02–0,03 |
| Tencuială termoizolantă | 3 cm | 0,06–0,12 | 0,25–0,50 |
| Zidărie de cărămidă plină | 30 cm | 0,7–0,8 | 0,38–0,43 |
| Polistiren expandat | 10 cm | 0,036–0,040 | 2,5–2,8 |
| Vată minerală | 10 cm | 0,034–0,040 | 2,5–2,9 |
De ce pare peretele mai cald după aplicarea unei astfel de vopsele?
Peretele pare mai cald la atingere din cauza proprietăților suprafeței, nu pentru că ar fi mai bine izolat. O peliculă cu microsfere conduce căldura mai slab decât tencuiala simplă și răcește mai puțin mâna, deși fluxul de căldură prin perete rămâne aproape neschimbat. Unele produse conțin și aditivi care întârzie apariția mucegaiului, fără a înlătura cauza, adică peretele rece. Un efect real, dar diferit, au vopselele albe reflectorizante aplicate pe acoperișuri: resping o parte din radiația solară și reduc supraîncălzirea de vară, fără legătură cu pierderile de căldură din timpul iernii.
Când este utilă tencuiala termoizolantă?
Tencuiala termoizolantă este utilă acolo unde plăcile izolante nu pot fi montate: fațade cu ornamente, pereți neregulați din piatră sau cărămidă veche, spaleți înguști de fereastră și corecții locale. Conține agregate ușoare, precum perlitul sau granulele de polistiren, și lasă de obicei vaporii să treacă, lucru important la zidăriile vechi, după cum arată ghidul despre izolarea caselor din chirpici sau cărămidă plină. Efectul se poate estima: 3 cm cu λ = 0,08 W/mK adaugă 0,03 ÷ 0,08 ≈ 0,38 m²K/W unui perete de cărămidă plină de 30 cm. Ținând cont și de rezistențele de suprafață, pierderile prin acel perete scad cu aproximativ 40%, față de peste 80% în cazul a 10 cm de polistiren.
Cum se verifică promisiunile de pe ambalaj?
Promisiunile se verifică cerând două valori, conductivitatea termică declarată și grosimea stratului aplicat, și refăcând calculul R = d ÷ λ.
- O echivalență de tipul „1 mm înlocuiește câțiva centimetri de polistiren” nu rezistă acestui calcul.
- Un procent de economie fără descrierea clădirii și a condițiilor de măsurare nu poate fi comparat cu nimic.
- Lipsa valorii λ din fișa tehnică este ea însăși un semnal de prudență.
- Grosimea indicată trebuie să fie cea rămasă după uscare, nu numărul de straturi.
Ce soluții rămân atunci când fațada nu poate fi izolată clasic?
Când fațada nu poate primi un termosistem, rămân izolarea pe interior, tencuiala termoizolantă și lucrările la celelalte elemente ale casei. Izolarea pe interior cere atenție la vapori și la punțile termice, aspecte detaliate în articolul despre izolarea pe interior sau pe exterior. De multe ori, cea mai mare economie se obține în altă parte: planșeul de sub pod pierde multă căldură și se izolează ușor, după cum arată ghidul despre izolarea plafonului spre pod. Vopseaua rămâne un finisaj, ales pentru aspect și rezistență, nu pentru factura la încălzire.
