Un termosistem prost montat arată, în prima lună, exact ca unul montat corect. Diferența apare mai târziu: la prima iarnă cu vânt, la primele pete de igrasie din colțuri, la primele fisuri care pornesc din colțul ferestrei și urcă în diagonală. De aceea, momentul în care semnezi procesul-verbal de recepție este ultimul moment în care mai ai putere de negociere. După aceea, orice remediere se face din buzunarul tău sau după luni de insistențe.
Vestea bună e că nu ai nevoie de studii de construcții ca să prinzi majoritatea problemelor. Ai nevoie de răbdare, de o zi liberă și de câteva verificări care se fac cu mâna, cu ochiul și cu un dreptar de doi metri.
Ce verifici înainte să se lipească prima placă
Cea mai bună verificare este cea făcută din timp, pentru că după ce polistirenul e pe perete și tencuiala decorativă e aplicată, nu mai ai ce vedea. Dacă mai poți prinde etapele intermediare, uită-te la trei lucruri.
Primul: starea suportului. Peretele trebuie să fie curat, fără tencuială care sună a gol, fără praf și fără urme grase. Bate cu dosul mâinii sau cu un ciocan mic în câteva zone; unde sună a tobă, tencuiala veche trebuie îndepărtată, nu acoperită. Un termosistem lipit peste o tencuială care se desprinde va cădea împreună cu ea.
Al doilea: adezivul. Norma spune că lipirea se face pe perimetru plus câteva puncte în mijloc, cu o acoperire de cel puțin 40% din suprafața plăcii. Multe echipe grăbite pun trei bulgări de adeziv și atât. Rezultatul e un strat de aer continuu în spatele izolației, care circulă și îți fură exact eficiența pentru care ai plătit. Dacă surprinzi o placă înainte de a fi lipită, cere să vezi cum e întinsă pasta pe ea.
Al treilea: dibluirea. Diblurile se pun după ce adezivul s-a întărit, de regulă la 24-48 de ore, nu în aceeași zi. Numărul lor variază cu înălțimea clădirii și cu zona de fațadă, dar la colțuri și la etajele superioare trebuie să fie vizibil mai dese. Capul diblului trebuie să rămână la nivelul plăcii sau ușor îngropat, niciodată în relief.
Verificările pe care le poți face pe lucrarea finită
Dacă ai prins șantierul abia la final, tot ai la dispoziție câteva teste simple.
- Planeitatea. Plimbă un dreptar de doi metri pe fațadă, pe verticală și pe orizontală. Abaterile de câțiva milimetri sunt normale. Dacă dreptarul se leagănă sau apar goluri de peste un centimetru, plăcile nu au fost șlefuite după lipire.
- Rosturile. Nu trebuie să existe rosturi umplute cu adeziv între plăci. Adezivul conduce căldura mult mai bine decât polistirenul, așa că fiecare rost umplut greșit devine o punte termică. Rosturile largi se completează cu fâșii de polistiren sau cu spumă specială.
- Țeserea la colțuri. Plăcile trebuie alternate ca la zidărie, nu suprapuse pe aceeași linie verticală. Un colț cu rost continuu pe toată înălțimea va crăpa.
- Zona din jurul ferestrelor. Aici apar cele mai multe defecte. Peste colțul golului nu are voie să treacă un rost de placă; se folosesc plăci decupate în L. În plus, la fiecare colț de fereastră trebuie să existe o bucată de plasă montată în diagonală, sub plasa generală, tocmai pentru a prelua tensiunile.
- Plasa. Trebuie să fie complet îngropată în masa de șpaclu, nu vizibilă prin ea. Dacă vezi textura plasei în relief sau, mai rău, dacă plasa e lipită direct pe polistiren și abia apoi acoperită, stratul nu va rezista.
Mai verifică și detaliile pe care nimeni nu le observă până nu plouă: profilul de soclu montat perfect orizontal, glafurile cu pantă spre exterior și cu picurător, banda de etanșare între termosistem și tocul ferestrei. O tâmplărie bună într-un termosistem executat neglijent își pierde jumătate din avantaj, așa cum se vede și în ghidul pentru alegerea ferestrelor termopan potrivite pentru izolarea locuinței, unde montajul contează adesea mai mult decât numărul de camere al profilului.
Cum documentezi și ce scrii în procesul-verbal
Fă poze. Multe, cu telefonul, în fiecare etapă la care ai acces: peretele curățat, spatele plăcilor, diblurile înainte de șpăcluire, plasa înainte de a fi acoperită. Datele din fotografii sunt singura dovadă obiectivă dacă lucrurile ajung într-o discuție tensionată.
La recepție, nu semna un document care spune doar „lucrare executată conform contract”. Trece în el ce ai verificat, ce ai găsit și ce rămâne de remediat, cu termen. Solicită și certificatele produselor folosite, ca să confirmi că polistirenul are grosimea și densitatea din ofertă, nu o variantă mai ieftină strecurată pe parcurs. O verificare a bonurilor de livrare comparate cu cantitatea din deviz durează un sfert de oră și a scutit mulți proprietari de surprize.
Iar dacă în timpul iernii observi o zonă a peretelui care rămâne mai rece la atingere decât restul, notează unde este și când ai simțit-o. Termosistemele au, în general, garanție de mai mulți ani, iar o reclamație documentată în primul sezon are șanse mult mai mari să fie rezolvată decât una ridicată abia după ce fațada a început să se coșcovească.
