Izolarea soclului se face cu polistiren extrudat sau cu polistiren expandat special pentru soclu, materiale care absorb foarte puțină apă, iar plăcile urcă cel puțin 30 cm deasupra terenului și coboară sub nivelul solului. Fără această fâșie, termosistemul fațadei se oprește deasupra unei zone de beton care conduce căldura de câteva ori mai bine decât zidăria.
De ce se izolează soclul unei case?
Soclul se izolează pentru că formează o punte termică pe tot perimetrul casei, exact la îmbinarea dintre perete și placa parterului. Căldura ocolește izolația fațadei și iese prin betonul fundației, iar suprafața interioară de la baza pereților se răcește. Semnele obișnuite sunt plinta rece, petele de mucegai din colțurile de jos și diferența de temperatură resimțită la picioare. Mecanismul este același ca la celelalte punți termice dintr-o casă.
Ce material se folosește la izolarea soclului?
La soclu se folosește polistiren extrudat (XPS) sau polistiren expandat cu absorbție redusă de apă, destinat de producător acestei zone. Materialul stă în contact cu pământul umed, cu zăpada și cu apa stropită de ploaie, deci trebuie să rămână uscat în interior și să reziste la presiunea umpluturii.
| Material | Absorbție de apă | Rezistență la compresiune | Potrivit la soclu |
|---|---|---|---|
| Polistiren extrudat (XPS) | foarte mică, sub 1% din volum | ridicată, de regulă 300 kPa sau mai mult | da, inclusiv sub nivelul solului |
| Polistiren expandat pentru soclu | mică | medie spre ridicată | da, conform fișei produsului |
| Polistiren expandat de fațadă | de câteva ori mai mare decât la XPS | 70–100 kPa | nu |
| Vată minerală de fațadă | mare | redusă | nu |
Un izolant care se îmbibă cu apă conduce căldura mult mai bine și se poate degrada la îngheț. Proprietățile generale ale materialelor sunt comparate în ghidul despre polistirenul expandat, extrudat și vata minerală.
Cât de sus și cât de jos se întinde izolația soclului?
Izolația de soclu urcă cel puțin 30 cm deasupra terenului sau a trotuarului și coboară cel puțin 50–60 cm sub nivelul solului, ideal până la talpa fundației. Fâșia de deasupra acoperă zona de stropire, unde ploaia ricoșează din pavaj. Reperul util este adâncimea de îngheț, care în România se situează, orientativ, între 60 și 110 cm, în funcție de zonă.
Ce grosime de izolație are sens la soclu?
La soclu au sens plăci de 5–12 cm, de regulă cu 2–3 cm mai subțiri decât izolația fațadei, astfel încât soclul să rămână retras și apa să se scurgă peste el. Rezistența termică se calculează împărțind grosimea, în metri, la conductivitatea materialului: 8 cm de XPS cu λ = 0,035 W/mK dau 0,08 ÷ 0,035 ≈ 2,3 m²K/W. Un perete de fundație din beton, gros de 40 cm, cu λ în jur de 1,7 W/mK, oferă doar 0,40 ÷ 1,7 ≈ 0,24 m²K/W, de aproape zece ori mai puțin.
În ce ordine se montează straturile?
Straturile se montează dinspre fundație spre exterior: hidroizolație, plăci izolante, apoi finisaj sau protecție mecanică.
- Hidroizolația: un strat continuu, aplicat pe fundația curățată și racordat la hidroizolația orizontală de sub zidărie.
- Lipirea plăcilor: cu adeziv fără solvenți, deoarece solvenții dizolvă polistirenul. Sub nivelul solului nu se bat dibluri, ca hidroizolația să rămână întreagă.
- Finisajul de deasupra solului: masă de șpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă, apoi tencuială de soclu rezistentă la apă sau placaj.
- Protecția părții îngropate: membrană cu crampoane, umplutură drenantă și trotuar cu pantă spre exterior.
- Racordul cu fațada: profil de soclu cu picurător între cele două zone.
Legătura cu izolația de sub placă este tratată în articolul despre izolarea pardoselii la parter.
Cum se izolează soclul la o casă deja construită?
La o casă existentă, soclul se izolează prin săparea unui șanț de-a lungul fundației, pe tronsoane scurte, nu pe tot perimetrul deodată. Lucrarea se face pe vreme uscată, iar fundația descoperită se curăță, se lasă să se usuce și se hidroizolează înainte de lipirea plăcilor. La casele vechi, cu fundații puțin adânci sau cu igrasie, adâncimea săpăturii și soluția de hidroizolare se stabilesc cu un inginer constructor, pentru că izolația aplicată peste un perete umed nu rezolvă cauza umezelii.
Ce greșeli apar cel mai des la izolarea soclului?
Cele mai dese greșeli țin de materialul ales și de zona lăsată neacoperită.
- polistirenul de fațadă coborât până la pământ, fără plăci de soclu;
- izolația oprită la nivelul trotuarului, cu partea îngropată lăsată descoperită;
- tencuială decorativă obișnuită în zona de stropire;
- plăci netede de XPS tencuite direct, fără suprafață aderentă;
- lipsa pantei trotuarului, care ține apa lângă perete.
Zona soclului merită inspectată separat și la verificarea montajului unui termosistem, înainte de recepția lucrării.
