Repartitorul este cutiuța albă montată pe calorifer, pe care mulți o confundă cu un contor. Nu este. Un contor măsoară energia termică în unități fizice, în gigacalorii sau kWh. Repartitorul nu măsoară nimic în unități de energie: el produce niște unități convenționale, fără sens în sine, care servesc exclusiv la împărțirea între apartamente a energiei totale înregistrată de contorul de la intrarea în bloc. Din această diferență de principiu vin aproape toate neînțelegerile.
Cum funcționează, de fapt, un repartitor
Tipul cel mai răspândit este repartitorul electronic cu doi senzori. Unul măsoară temperatura suprafeței caloriferului, celălalt temperatura aerului din încăpere. Aparatul integrează în timp diferența dintre cele două valori: cu cât caloriferul e mai fierbinte față de cameră și cu cât rămâne așa mai mult timp, cu atât acumulează mai multe unități.
Există și repartitoare cu un singur senzor, care măsoară doar temperatura caloriferului, folosite mai ales acolo unde temperatura de tur este ridicată. Și mai există modelul vechi, prin evaporare, cu o fiolă cu lichid care se evaporă proporțional cu căldura; acesta se citește vizual, o dată pe an.
Elementul care lipsește din discuțiile de scară este coeficientul de cuplaj termic. Fiecare repartitor se programează la montaj cu doi factori: unul care ține de puterea termică a caloriferului pe care e montat și unul care ține de tipul de contact dintre aparat și corpul de încălzire. Un repartitor programat greșit produce ani la rând valori distorsionate, iar diferența nu se vede niciodată direct, ci doar ca o nedreptate difuză pe lista de întreținere.
Calculul care ajunge pe lista de întreținere
Energia totală consumată de bloc se citește de pe contorul de branșament, cel al furnizorului de agent termic. Aceasta se împarte în două părți.
- Consumul comun, adică o cotă care acoperă căldura cedată de coloanele care traversează apartamentele, de conductele din subsol și de caloriferele din spațiile comune. Această parte se repartizează pe cotă-parte sau pe suprafață și se plătește de toată lumea, inclusiv de cei care au închis complet caloriferele.
- Consumul individual, care se împarte proporțional cu unitățile acumulate de repartitoare, corectate cu coeficienții de amplasare.
Proporția dintre cele două componente contează enorm. Dacă partea comună este stabilită la 30%, un apartament economicos plătește totuși o treime din media blocului chiar dacă nu încălzește deloc. Dacă partea comună e mai mică, diferențele între apartamente devin mai mari, dar cresc și tentațiile de a fura căldură de la vecini prin pereți.
Coeficienții de amplasare sunt corecția care compensează poziția dezavantajoasă. Un apartament de colț, la ultimul etaj, cu doi pereți exteriori și cu plafonul sub terasă, pierde mult mai multă căldură decât unul de mijloc, înconjurat de apartamente încălzite. Fără coeficienți, acel proprietar ar plăti dublu doar pentru poziția pe care o are în clădire.
De unde vin diferențele mari între apartamente
Când doi vecini cu apartamente identice primesc facturi foarte diferite, cauzele obișnuite sunt acestea:
- Poziția în bloc și absența sau calibrarea greșită a coeficienților de amplasare.
- Dezechilibrul hidraulic al instalației. În blocurile cu distribuție verticală, coloanele apropiate de punctul termic primesc debit mai mare, iar cele îndepărtate rămân reci. Locatarii de la capătul rețelei deschid robinetele la maximum ca să compenseze, iar cei de la început supraîncălzesc și aerisesc pe geam. Soluția tehnică este descrisă în articolul despre echilibrarea hidraulică a instalației de încălzire, și este una dintre puținele intervenții care reduc simultan factura și certurile.
- Ferestrele și ușa de intrare. Un apartament cu tâmplărie veche pierde continuu, iar caloriferul lucrează mai mult pentru aceeași temperatură interioară. Pierderile prin rosturi sunt adesea subestimate; ordinea de mărime și remediile ieftine sunt discutate în materialul despre reducerea pierderilor de căldură prin ușa de la intrare și rosturile geamurilor.
- Caloriferul acoperit de o mască, de o canapea sau de draperii lungi. Repartitorul citește temperatura corpului, care rămâne fierbinte, dar căldura nu ajunge în cameră. Plătești fără să te încălzești.
- Modificări neautorizate: calorifere adăugate fără repartitor, corpuri înlocuite cu altele de altă putere fără reprogramarea aparatului, robinete de golire lăsate deschise.
- Citiri estimate. Dacă firma de citire nu a avut acces la apartament, valoarea se estimează, iar corecția vine mai târziu, cumulat.
Ce faci concret dacă valoarea ta pare nefiresc de mare
Începe cu datele, nu cu reclamația. Cere administratorului fișa de repartizare a lunii în cauză, cu unitățile fiecărui apartament, cu procentul de consum comun aplicat și cu coeficienții folosiți pentru apartamentul tău. Ai dreptul la aceste informații.
Compară-ți unitățile cu propriile luni anterioare, nu cu ale vecinului. O creștere de la o iarnă la alta, la același comportament, indică o problemă tehnică.
Verifică fizic fiecare repartitor: dacă e desprins de calorifer, dacă are sigiliul rupt, dacă afișajul indică eroare. Un repartitor care nu mai are contact bun cu metalul citește mai puțin, ceea ce pare avantajos, dar declanșează procedura de estimare, care e de obicei defavorabilă.
Verifică dacă toate caloriferele din apartament au repartitor și dacă puterea corpului corespunde cu cea programată. Dacă ai schimbat caloriferele, firma trebuia să reprogrameze aparatele.
Solicită, dacă e cazul, verificarea metrologică sau înlocuirea aparatului suspect. Costul verificării se suportă de obicei de cel care o cere, dacă aparatul se dovedește corect.
Repartitoarele nu reduc consumul prin ele însele. Ele doar fac vizibil cine consumă, iar vizibilitatea schimbă comportamentul. Economia reală vine din altceva: din robinete termostatate reglate rezonabil, din aerisire scurtă și intensă în loc de fereastră întredeschisă ore în șir, din degajarea caloriferelor și din lucrările pe care le face asociația la nivelul întregii clădiri. Un plan coerent de intervenții la nivel de bloc, cu ordinea în care merită făcute lucrările, este descris în articolul despre pașii pe care îi urmează asociația de proprietari la renovarea energetică. Iar dacă disputa cu asociația sau cu firma de repartizare nu se rezolvă pe cale amiabilă, sistemul de repartizare a costurilor este reglementat, iar un consilier juridic sau autoritatea locală competentă îți pot arăta ce cale de contestare ai la dispoziție.
