Cifra pe care o auzi cel mai des la reclame — „doar cinci lei la sută de kilometri” — este adevărată și, în același timp, aproape inutilă. E adevărată pentru cineva care încarcă exclusiv acasă, noaptea, la tarif redus, într-o lună de mai, pe un traseu neted. Pentru naveta ta reală, cu iarnă, cu ambuteiaje și cu ocazionale opriri la stații rapide, cifra arată altfel.
Calculul corect nu e complicat, dar are câteva straturi pe care majoritatea comparațiilor le sar.
Pasul unu: consumul real, nu cel din broșură
Pornește de la datele mașinii tale, nu de la cele omologate. Aproape orice model afișează consumul mediu de la ultima resetare, în kWh la 100 km. Resetează-l și lasă-l să adune două-trei săptămâni de navetă normală.
Ce vei găsi, tipic, pentru un traseu mixt oraș–drum județean:
- vara, cu aer condiționat moderat — 14-17 kWh/100 km;
- primăvara și toamna — 13-16 kWh/100 km;
- iarna, sub zero grade, cu drumuri scurte — 20-26 kWh/100 km.
Media anuală ponderată pentru o navetă românească se așază, la un compact electric, undeva în jur de 17-18 kWh/100 km. Folosește această valoare, nu cea de vară.
Pasul doi: pierderile ascunse și prețul real al kilowattului
Aici se strecoară cea mai frecventă eroare. Consumul afișat de mașină este energia scoasă din baterie. Energia pe care o plătești este cea care intră în priză, iar între ele există pierderi.
Randamentul încărcării în curent alternativ acasă este de aproximativ 88-92%. Se pierde ceva în cablu, ceva în încărcătorul de bord, ceva în răcirea bateriei. La încărcare pe frig, cu preîncălzirea bateriei, randamentul poate coborî spre 80%.
Deci, dacă mașina spune 17 kWh/100 km, contorul casei va înregistra aproximativ 19 kWh/100 km. Ignorarea acestei diferențe subestimează costul cu vreo 10%.
Mai departe, nu folosi prețul de pe factură scris mare, ci prețul final pe kWh: energie plus tarif de distribuție, transport, contribuții și TVA, totul împărțit la kilowații consumați. Este singura cifră care contează, iar dacă nu ești sigur cum se compune, merită parcurs mai întâi materialul despre verificarea facturii la energie electrică.
Dacă ai contract bihorar și încarci noaptea, folosește prețul de noapte. Dacă ai panouri, calculează separat partea autoconsumată, care are un cost apropiat de zero în operare.
Apoi ponderează după unde încarci efectiv. Un profil realist de navetist arată cam așa: 80% acasă, 15% la stații AC publice sau la birou, 5% la stații rapide DC pe drumuri lungi. Prețurile diferă enorm — acasă poți fi la 0,8-1,2 lei/kWh, la o stație AC publică pe la 1,8-2,2 lei, iar la o stație rapidă DC între 2,5 și 3,5 lei.
Pasul trei: formula pusă cap la cap
Cost la 100 km = consum afișat ÷ randament de încărcare × preț mediu ponderat pe kWh.
Cu cifre concrete, pentru un navetist care face 60 de kilometri pe zi:
17 kWh ÷ 0,9 = 18,9 kWh consumați din rețea la sută de kilometri. Preț mediu ponderat, cu profilul de mai sus și tarife rezonabile: circa 1,25 lei/kWh. Rezultă aproximativ 23,6 lei la 100 de kilometri.
La 15.000 de kilometri pe an, înseamnă în jur de 3.550 de lei. Aceeași distanță cu un benzină care face 7 litri la sută, la 7,5 lei litrul, costă 7.875 de lei. Diferența anuală: aproximativ 4.300 de lei.
Ce mai trebuie adăugat ca să fie un calcul onest
Costul pe 100 de kilometri, luat singur, tot nu spune totul. Pentru o comparație corectă, adaugă:
- Amortizarea wallbox-ului. O instalație de 4.000-6.000 de lei, împărțită la, să zicem, opt ani și 120.000 de kilometri, adaugă în jur de 4 lei la sută.
- Reviziile. Sunt semnificativ mai ieftine — fără ulei, fără filtre de combustibil, fără curea sau lanț de distribuție. Realist, 40-50% din costul unei revizii la termic.
- Anvelopele. Puțin mai scumpe și, din cauza greutății și a cuplului, uzate mai repede. Adaugă un mic plus.
- Asigurările. Diferența netă înclină în favoarea mașinii termice, cu câteva sute de lei pe an.
- Deprecierea. Cea mai mare cheltuială la orice mașină și cea mai greu de estimat la electrice, unde piața de rulate încă își caută ritmul.
Fă-ți tabelul pentru propriul caz, cu propriul kilometraj și propriul preț la energie. Vei descoperi, foarte probabil, că avantajul există și e consistent, dar că mărimea lui depinde aproape în întregime de un singur lucru: dacă poți sau nu să încarci acasă. Pentru cine parchează pe stradă și depinde de stațiile publice, aritmetica se schimbă atât de mult încât merită refăcută de la zero, cu prețurile reale ale rețelei pe care ar folosi-o.
