Un side-by-side arată bine în bucătărie și rezolvă o problemă reală pentru familiile care cumpără mult și gătesc în avans. Are însă o reputație proastă la capitolul consum, iar reputația aceasta vine dintr-o vreme în care chiar era justificată. Astăzi lucrurile s-au nuanțat, dar diferența nu a dispărut complet, doar și-a schimbat proporțiile.
De unde vine diferența de consum
O combină frigorifică obișnuită, de 60 de centimetri lățime și 200 de litri utili, are un consum anual declarat între 150 și 250 kWh. Un side-by-side de 90 de centimetri, cu 500-600 de litri, stă între 300 și 450 kWh pe an. La prima vedere, dublu. Raportat la litrul răcit însă, diferența se subțiază considerabil: aproximativ 1 kWh pe litru și an la combină, față de 0,7-0,8 la un side-by-side modern bine făcut.
Explicația e simplă. Volumul mare are un avantaj termodinamic: raportul dintre suprafața exterioară și volumul interior este mai bun, deci pierzi proporțional mai puțină căldură. În schimb, side-by-side-ul are dezavantaje pe care combina nu le are: două uși mari cu garnituri lungi, un congelator vertical de dimensiuni generoase și, la majoritatea modelelor, dozator de apă și gheață.
Dozatorul acela este piesa care schimbă calculul. Un aparat cu ice maker consumă cu 60-100 kWh pe an mai mult decât același model fără. Producerea gheții cere ciclu propriu de răcire, iar circuitul de apă trebuie menținut la temperatură. Dacă îl folosești zilnic, poate merită. Dacă îl folosești vara, de câteva ori, este cea mai scumpă comoditate din bucătărie și merită oprită din meniu în restul anului.
Cifrele care contează pentru o gospodărie reală
Să luăm două aparate din aceeași clasă energetică, ambele noi. O combină de 300 kWh pe an și un side-by-side de 400 kWh pe an, cu ice maker activ. Diferența anuală este de 100 kWh, adică în jur de 130 de lei la tarifele actuale. Pe zece ani de utilizare, 1.300 de lei. Nu este o sumă neglijabilă, dar nici una care să decidă singură achiziția.
Situația se schimbă radical dacă comparația se face între generații. Un side-by-side cumpărat acum doisprezece ani poate consuma 700-900 kWh pe an. Față de o combină nouă, diferența ajunge la 500-600 kWh anual, adică peste 700 de lei. Aici nu tehnologia este de vină, ci vechimea, iar discuția devine una despre când merită înlocuit un frigider vechi.
Câteva lucruri care influențează consumul mai mult decât forma aparatului:
- temperatura din bucătărie: un frigider lipit de cuptor sau expus la soare direct consumă cu 10-15% mai mult;
- spațiul de ventilație din spate, care ar trebui să fie de cel puțin 5 centimetri, altfel condensatorul nu evacuează căldura;
- gradul de umplere: un congelator plin păstrează frigul mult mai bine decât unul pe jumătate gol;
- starea garniturilor, care după opt sau zece ani se întăresc și lasă aer cald să intre continuu;
- funcția No Frost, care elimină dezghețarea manuală, dar adaugă un ventilator și o rezistență de degivrare în consumul zilnic.
Cum alegi fără să regreți peste doi ani
Întrebarea corectă nu este care consumă mai puțin, ci de cât spațiu ai nevoie cu adevărat. Un side-by-side de 550 de litri într-o gospodărie de două persoane răcește constant aer, nu alimente. Plătești pentru volum gol. Invers, o combină de 250 de litri într-o familie de cinci persoane te obligă să faci cumpărături de trei ori pe săptămână și să înghesui totul, ceea ce blochează circulația aerului și crește consumul.
Dacă ai spațiu limitat, dar vrei volum, merită privite și combinele înalte, de 2 metri, cu lățime standard. Ajung la 380-400 de litri, consumă în jur de 250 kWh pe an și încap într-o nișă normală de bucătărie. Sunt varianta care rezolvă cel mai des dilema, fără compromisuri mari nici la spațiu, nici la factură.
Mai există un aspect practic pe care îl descoperi abia după livrare. Un side-by-side de 90 de centimetri lățime are nevoie de un culoar liber de aproape un metru în față ca să se poată deschide ambele uși, iar în bucătăriile de bloc, unde masa este la doi metri de frigider, asta devine o problemă zilnică. Verifică și dimensiunea ușii de acces în apartament: multe modele nu trec printr-un toc standard de 80 de centimetri fără demontarea ușilor aparatului.
Un ultim lucru, valabil indiferent de ce alegi: setările. Frigiderul nu are nevoie de mai puțin de 4 grade, iar congelatorul de mai puțin de minus 18. Fiecare grad în plus de răcire adaugă în jur de 5% la consum, iar mâncarea nu se păstrează mai bine. Sunt genul de reglaje care se fac o dată și se uită, exact ca celelalte obiceiuri care cresc discret consumul electrocasnicelor fără ca cineva să observe.
